Schimbul dintre oameni: A da si a primi. Constelatii Familiale (partea I).

Vina si inocenta in relatii 

Relatiile intre oameni incep cu a primi si a da si astfel incepe si experimentarea VINEI si a INOCENTEI . Acest lucru se intampla pentru ca cel care da are asteptari si cel care primeste simte o obligatie. Asteptarea pe de o parte si obligatia pe de cealalta parte, creeaza pattern-ul de baza al sentimentului de vina si inocenta (nevinovatie) in orice relatie. Serveste tranzactia intre a primi si a da. Nici cel care da si nici cel care primeste nu vor fi satisfacuti pana nu se creeaza un echilibru intre a da si a primi. Asta inseamna ca cel care primeste trebuie sa aiba ocazia sa dea si cel care da trebuie de asemenea sa fie capabil sa primeasca.

Echilibrul 

In Africa, un misionar urma sa fie transferat in alta parte. In dimineata zilei plecarii , un barbat care se plimba de ceva timp s-a prezentat la misionar cu un mic dar de ramas-bun. Misionarul si-a dat seama ca omul vroia sa-I multumeasca pentru ca a avut grija de el atunci cand a fost bolnav. El a mai inteles ca acel mic dar reprezenta de fapt o suma imensa pentru omul acela.
El a fost tentat sa i-l inapoieze si chiar sa mai adauge niste bani. Totusi, dupa ce s-a gandit mai bine la asta, a acceptat banii, multumindu-i.

Atunci cand primim un dar de la cineva – indiferent cat de multumiti suntem – ne pierdem independenta si inocenta. Pentru ca atunci cand luam, ne simtim datori fata de cel care ne-a oferit. Traim aceasta datorie sub forma vinovatiei si dorim sa ne eliberam de ea in cele din urma oferind ceva inapoi. Fiecare dar are pretul lui. 

Inocenta, pe de alta parte, o traim ca placere – placerea de a avea un ascendent asupra cuiva caruia i-am oferit ceva fara sa fi luat ceva de la el, sau i-am oferit mai mult decat am luat; placerea de a simti usurarea si libertatea atunci cand nu datoram nimanui nimic, nu avem nevoie de nimic si nu luam nimic. Dar cea mai adanca satisfactie apare atunci cand amandoi am primit si am oferit in mod egal. 
Pentru a atinge acest loc al inocentei si a-l mentine, exista trei modalitati tipice de comportament.
rima dintre ele este:  “A privi de dincolo de gard” – lipsa implicarii .

Unele persoane doresc sa-si mentina inocenta refuzand sa participe in orice fel de schimb. Ei mai degraba se lasa pagubasi, se depriveaza de ceea ce au nevoie, decat sa accepte ceva de la alte persoane. Asta inseamna ca ei nu se simt obligati fata de nimeni. Aceasta este inocenta spectatorului care nu doreste sa se murdareasca pe maini. Ca urmare, deseori acestia se simt speciali sau se considera mai buni decat alte persoane, dar de asemenea se simt deseori goliti si nemultumiti, deoarece ei traiesc in afara realitatii vietii.

Multi depresivi adopta aceasta atitudine. Refuzul lor de a lua se refea in prima instanta la tatal sau mama lor, sau la ambii parinti. Mai tarziu in viata, acest refuz este transferat la alte relatii si asupra oricarui lucru bun din lume. Ei justifica acest refuz de a lua spunandu-si ca acel lucru care a fost oferit nu era ceea ce trebuia sau ca oricum nu era suficient. Unii justifica refuzul lor de a accepta ceea ce le-a fost oferit spunand ca are de-a face cu comportamentul inadecvat al celeilalte persoane. In orice caz rezultatul este acelasi mereu: ei raman inactivi si se simt goliti.

Completitudinea – deplinatatea
Vedem opusul in viata celor care sunt dispusi sa ia de la parintii lor. Asta inseamna ca ei sunt capabili sa-si accepte parintii asa cum sunt, si sa recunoasca cu gratie si sa accepte ceea ce le este oferit de catre parintii lor. Aceasta acceptare este traita ca un flux constant de energie si fericire. Ii face capabili sa aiba alte relatii in care ei de asemenea ofera si iau pe deplin.
A doua dintre ele este: Sindromul Salvatorului 
A doua modalitate de a trai inocenta este legata de sentimentul de a avea un ascendent asupra celorlalti. Se poate intampla atunci cand le-am oferit celorlalti mai mult decat ne-au oferit ei noua. Acest fel de inocenta este de obicei temporara, deoarece imediat ce luam ceva de la cealalta persoana, sentimentul nostru de intreptatire dispare. Unii se agata de acest sentiment de indreptatire mai degraba decat sa accepte ceva la schimb de la ceilalti, urmand logica: “Mai degraba sa simti tu o obligatie decat sa o simt eu”. Intalnim asta la multi idealisti si este cunoscut ca Sindromul Salvatorului.
In orice caz, acest gen de libertate fata de obligatie nu este foarte stimulator pentru relatii bune.

Partenerul care doreste doar sa ofere mentine o superioritate care ar trebui sa fie doar momentana deoarece altfel nu exista egalitate in relatie. Si pe masura ce refuza sa ia ceva de la ceilalti acestia in curand vor inceta sa mai doreasca ceva de la el. Ei se vor retrage din relatia cu el sau vor deveni furiosi. Acesti salvatori raman singuri si deseori sunt plini de amaraciune.
A treia dintre ele este: Schimbul 

A treia si cea mai frumoasa modalitate de a trai inocenta e sentimentul de usurare care apare dupa ce amandoi au oferit si au primit. Acest schimb intre a oferi si a primi e un proces sanatoa in relatie. Inseamna ca oricine accepta ceva de la celalalt ii ofera ceva de o valoare egala inapoi.
Ceea ce este important nu e doar schimbul ci si tranzactia. Un volum mic al schimburilor atrage beneficii mici in timp ce un volm mare permite imbogatirea relatiei. Un volum mare e insotit de sentimente de plinatate si fericire. Aceasta fericire nu ne pica din senin, noi suntem creatorii ei. Un schimb bogat ne aduce sentimente de satisfactie, de echitate si pace. Dintre multiplele posibilitati de a trai inocenta, aceasta este cea mai eliberatoare. Aceasta inocenta creeaza multumire.

A da mai departe 
Sunt anumite relatii unde acest tip de eliberare nu e posibila deoare exista un decalaj inerent intre cel care ofera si cel care primeste care nu poate fi depasita. Aceasta s-ar aplica in cazul schimbului intre parinti si copii sau intre profesori si elevi. Parintii si profesorii sunt in primul rand si mai ales cei care ofera si copiii sunt cei care primesc.
Este adevarat ca parintii primesc si ei ceva de la copii, iar profesorii de la elevi. Dar acest lucru nu elimina decalajul ,ci doar il micsoreaza.
Rana si pierdere 

In a da si a lua, vinovatia si inocenta pot lua si aspecte negative, de exemplu, daca cel care ia este agresorul intr-o crima, iar cel care ofera este victima. Aceasta apare atunci cand cineva pretinde ceva pentru sine, care cauzeaza durere altei persoane, sau cand isi asuma un avantaj pe socoteala altcuiva.
Si aici de asemenea, agresorul si victima simt nevoia sa restabileasca echilibrul. Victima simte ca are dreptul la justitie si agresorul se cunoaste pe sine ca fiind de incredere pentru a se redresa, se simte capabil sa se redreseze. Totusi, in acest caz, schimbul duce la probleme ulterioare, deoarece victima doreste sa raneasca agresorul, asa cum si ea a fost ranita si sa-l faca sa sufere asa cum si ea a suferit. De aceea este necesar mai mult decat compensare in aceasta situatie; agresorul trebuie de asemenea sa ispaseasca pentru ce-a facut. Doar atunci cand atat victima cat si agresorul si-au facut rau unul altuia, au pierdut si au suferit in aceeasi masura, ei se pot simti iarasi egali. Doar atunci pacea si reconcilierea sunt posibile intre ei si ei pot sa-si faca iarasi bine sau daca suferintele pe care si le-au provocat sunt prea mari- sa fie de acord sa se desparta in pace.
Iata un exemplu:
Iesirea 

Un barbat i-a spus prietenului sau ca sotia lui inca ii reproseaza, chiar si dupa 20 de ani, ca, doar la cateva zile dupa nunta lor, el a lasat-o singura si s-a dus in vacanta pentru 6 saptamani cu parintii sai, deoarece ei aveau nevoie de un sofer. Toate scuzele si argumentele sale pentru a fi iertat n-au obtinut nimic. Prietenul i-a spus: “Poate ca ar fi cel mai bine sa-I spui ca poate sa-ti ceara sau sa faca ceva pentru ea insasi care sa te coste pe tine la fel de mult cat a costat-o pe ea faptul ca ai lasat-o singura acum 20 de ani”. Omul a inteles si a fost de acord. Acum el simtea ca are cheia care poate deschide usa.
Unii oameni pot fi ingrijorati ca reconcilierea poate fi posibila doar daca partea inocenta devine egoista si pretinde daune. Totusi dupa cum spune proverbul :”dupa fructele tale vei fi cunoscut”, trebuie doar sa ne uitam la rezultat in fiecare caz, astfel incat sa fim capabili sa judecam ce e cu adevarat egoism si ce creste echilibrul.

Neputinta 

In raport cu distrugerile si pierderile, traim inocenta in moduri diferite. Deseori doar agresorul este capabil sa actioneze, iar victima trebuie sa sufere. Judecam vinovatia acuzatului in functie de gradul de neajutorare al victimei: cu cat mai neajutorata e victima, cu atat mai grav este ce a facut agresorul. Totusi, dupa ce o fapta rea a fost comisa, victima nu trebuie sa ramana neajutorata. Ea poate solicita justitie si ispasire de la acuzat pentru a pune capat vinovatiei acestuia si a permite astfel un nou inceput.
Daca victima nu va actiona sau nu poate actiona, atunci altii ar putea sa o faca in numele ei, dar aici apare o diferenta semnificativa. Razbunarea in numele victimei va fi mai mare decat daca victima a cerut dreptate si razbunare in nume propriu.

Iata un exemplu:
Dubla inlocuire 

Un cuplu casatorit, in varsta, participa la un work-shop de dezvoltare personala. Din prima seara sotia a lipsit. Ea a revenit in dimineata urmatoare si i-a spus sotului: “mi-am petrecut noaptea cu iubitul meu”. Fata de toti ceilalti membrii ai grupului, ea parea atenta si blanda. Doar atunci cand se adresa sotului ei parea incongruenta si tensionata. Ceilalti nu puteau sa inteleaga de ce era asa de furioasa cu el, mai ales ca el nu se apara si ramanea calm. In timpul work-shopului a iesit la suprafata ca atunci cand ea era copil, tatal ei o trimitea impreuna ca mama ei si cu fratii la tara in timp ce el ramanea in oras cu amanta lui. Uneori el o aducea chiar acasa pe amanta, in vizita, iar sotia lui ii servea pe amandoi fara nici un repros sau plangere. Mama isi suprimase furia si durerea, dar copiii ei o simteau. Puteti numi acest lucru “o virtute eroica”, dar efectele sunt teribile. In sistemele umane, dusmania reprimata reapare mai tarziu, mai precis la cei care nu au nici un fel de aparare impotriva ei.

 

De cele mai multe ori copiii si nepotii o preiau fara ca macar sa fie constienti de asta. In acest fel se petrece o dubla inlocuire sau o dubla schimbare. In primul rand este un transfer al suferintei de la persoana care a suferit catre o alta. In exemplul nostru transferul este de la mama la fiica, care se identifica cu suferinta mamei, o inlocuieste pe mama in suferinta.
Este o schimbare in ceea ce priveste directia razbunarii. In loc sa indrepte responsabilitatea catre tatal ei, invinovatirea si razbunarea sunt transferate catre sotul nevinovat al acesteia, astfel il inlocuieste pe tatal responsabil cu sotul nevinovat. Acest lucru este mai usor deoarece sotul nu pune nici o aparare odata ce-si iubeste sotia. In aceste cazuri in care cel nevinovat mai degraba sufera decat sa actioneze (sotia umilita), foarte rapid vor fi mai multe victime si agresori.

Solutia in acest caz ar fi fost ca mama sa fi fost intr-un mod deschis furioasa pe sotul ei, astfel el ar fi fost obligat sa se confrunte cu consecintele propriului sau comportament ,iar asta ar fi condus ori la o separare ori la un nou inceput.
Este important sa notam ca in acest exemplu fiica nu numai ca-si iubeste mama, in numele careia se razbuna, dar in acelasi timp si pe tatal ei, pe care-l imita in comportamentul ei la adresa propriului ei sot. Inocenta si iubirea oarba a copilului au facut-o si pe ea oarba la vinovatia si consecintele comportamentului ei prezent.
Dublul transfer mai apare de asemenea atunci cand victima nu e capabila sa actioneze datorita neajutorarii sale dupa ce a fost afectata.
Intr-adevar, parintii au fost odata copii iar profesorii elevi. Echilibrul este obtinut prin faptul ca ei ofera mai departe urmatoarei generatii ceea ce ei au primit. Urmatoarea generatie la randul sau va face acelasi lucru.

(Traducere dupa Bert Hellinger-fondatorul metodei Constelaiilor Familiale. Traducerea este realizata de Ion Bucur)

 

Ion Bucur– Doctor in Psihologie, Psihoterapeut, Facilitator de Constelatii sistemice si consultant organizational.

n.n. Ion Bucur are formari in in psihoterapie experientiala, analiza reichiana si somatoterapie, hipnoza ericksoniana, terapii scurte colaborative, focalizate pe solutii si resurse, programare neuro-lingvistica.A parcurs diverse alte stagii de pregătire în gestalt terapie, analiza tranzacţională, inteligenţă emoţionala, terapie de familie adleriană, metoda ESPERE, somatoterapie etc.

Toate aceste formări şi stagii de pregătire îşi găsesc cea mai profundă împlinire şi aplicare în practica sa de facilitator de constelaţii familiale şi organizaţionale, si de consultant organizational. Se numără printre cei câţiva profesionisti, care, bazându-se pe valoarea excepţională a metodei constelaţiilor sistemice familiale, promovează înţelegerea corectă şi răspândirea practicării acesteia în România.

Despre conferintele si cursurile sustinute in Iasi in 8-10 mai 2015 de catre Ion Bucur, gasiti informatii dand click pe afisele de mai jos:

    

 

Conferinta „De ce am acest Destin?„ sustinuta in 2014 de Ion Bucur (2 parti) o puteti viziona mai jos:

Conferinta part I
[youtube id=”mjU4nWVj9wg” width=”450″ height=”275″ autoplay=”no” api_params=”” class=””]

Conferinta part a II-a
[youtube id=”ASS6Copa4BM” width=”450″ height=”275″ autoplay=”no” api_params=”” class=””]